Frumoasele adormite este cartea care mi-a făcut cunoştinţă cu Stephen King, dacă mă pot exprima aşa. Mi-a arătat câtă imaginaţie are acest autor şi câtă putere de creaţie. Mi se pare uimitoare capacitatea pe care o deţine, aceea de a dezvolta lumi imaginare până în punctul în care aproape că te face să crezi în existenţa lor. Cu toate acestea, am o mică bănuială că Stephen King al acestei cărţi nu este cel original. Cred că poate mult mai mult de atât, de aceea îmi doresc să îi citesc şi alte cărţi, pentru a găsi acel ceva pe care îl caut eu în acest om.

O lume fără femei

Toată acţiunea cărţii are loc în câteva zile, contrar aşteptărilor de la prima vedere. Aceste zile sunt critice pentru personaje, căci în acest interval de timp vor avea de-a face cu lucruri înfiorătoare şi fascinante. Depinde însă prin ochii cui priveşti lucrurile ca să îţi dai cu părerea despre gravitatea situaţiei. Ai şansa să fii în pielea bărbaţilor cuprinşi de teamă, supărare sau ură şi, în acelaşi timp, poţi vedea partea bună a lucrurilor ce vin odată cu dispariţia persoanelor de sex feminin.

Chiar aşa…pe această idee este construită acţiunea cărţii – dispariţia femeilor. Procesul este unul rapid şi delicat, de o frumuseţe aparte. Nu ştiu ce au simţit alţii, dar pe mine m-a fermecat modul în care femeile erau acoperite de acele fire albe până la formarea unui cocon. Mi s-a părut a fi un simbol al delicateţii feminine şi al protecţiei de care multe dintre ele aveau nevoie.

Un „bum” care se lasă aşteptat

De foarte multe ori personajele şi-au pus întrebarea: „dacă ar fi dispărut bărbaţii şi nu femeile, oare ar fi fost la fel de dezastruoasă situaţia?”. Dar până să găsească un răspuns pentru acest aspect, lucrurile au mers pe o cale foarte întunecată şi greşită. Avalanşa aceasta de întâmpări o aşteptam cu mare curiozitate, dar cumva nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele. Simţeam o presiune imensă pe umerii autorului, căci subiectul era bun, acţiunea mersese deja prea departe şi era nevoie de un final pe măsură. A fost ceva previzibil pentru mine, potrivit chiar, dar nu a fost explozia de care aveam nevoie. Cartea detaliază foarte mult aspecte ce ţin de vieţile personajelor, de trăirile şi sentimentele lor, aşa că dorinţa mea era existenţa unui element care să îi dea un „turbo” cărţii. Cred că ştiu momentul în care s-a vrut acest avânt, doar că detaliile într-o cantitate prea mare au acoperit efectul.

Într-o lume cuprinsă de groază, orice ştire falsă devine regină.

Frumoasele adormite – o carte foarte faină, dar în care nu am găsit ceea ce căutam. Chiar dacă nu am citit alte cărţi de la Stephen King, am văzut foarte multe filme realizate după cărţile sale şi acolo am găsit nebunie, explozie şi groază. Nu am făcut cea mai bună alegere cu cartea din moment ce eu îmi doream acele calităţi. Factorul care a dus lucrurile în acest punct cred că a fost colaborarea cu Owen King, este o bănuială. Următoarea carte va fi aleasă după aceste criterii şi voi reveni cu o părere de cititor fericit. Vă aştept cu drag impresiile voastre despre carte şi vă doresc lecturi plăcute!

Dacă doriţi să achiziţionaţi cartea o puteţi găsi aici sau aici.

• Titlu: Frumoasele adormite
• Autor: Stephen King, Owen King
• An apariție: 2018
• Editura: Nemira
• Număr de pagini: 840