Toate florile Parisului face parte dintr-o categorie dragă mie, cea a cărților cu temă istorică. Dacă m-ați întreba când mă voi sătura de acest subiect, probabil v-aș răspunde că niciodată deoarece mereu descopăr povești inedite. Ceea ce diferențiază aceste cărți sunt maniera în care sunt scrise și direcția subiectului în care scriitorul alege să meargă acea carte. Mie mi-a ajuns la suflet chiar dacă am avut câteva rețineri în privința uneia dintre cele două perspective pe care se bazează cartea.

Toate florile Parisului atunci și acum

Mi-a făcut plăcere să o descopăr pe Céline, o femeie frumoasă și o mamă devotată. Cu toate că simțea greutatea războiului, aceasta încercă să își ducă viața într-un mod cât mai natural de dragul tatălui și micuței Cosi, fiica acesteia. Oricât de mult îmi plăcea să o știu la adăpost pe Céline, ducându-și viața liniștită în florăria familiei, știam totuși că nu ar mai fi existat această carte dacă războiul nu își punea amprenta și asupra ei. Viața îi va fi dată peste cap în momentul în care va intra în vizorul unui nazist. Din acest punct va începe o luptă interioară, dar și una pentru fiica acesteia, a cărei viață va conta mai mult decât orice.

Cu mulți ani după finalul evenimentelor o avem pe Caroline, femeia cu un trecut dureros dar necunoscut acesteia, căci memoria îi este ștearsă în urma unui accident. În încercarea de a se redescoperi, ajunge să cunoască un trecut ce a aparținut unei femei necunoscute – Céline. Scrisorile pe care Céline le scria cu disperare iubitului ei prins în mrejele războiului, ajung să fie descoperite de Caroline.

Astfel perspectivele celor două femei conectate de un loc care pare a fi blestemat se unesc și ne poartă cu ușurință dintr-o perioadă de timp în alta. Destinul tragic al lui Céline este atenuat de idila lui Caroline cu persoana despre care nu prea ști ce să crezi. Eu una l-am bănuit pe bărbatul în cauză de multe lucruri și, în final, mi s-a arătat un ca pe un personaj pe care îl scapasem din vedere.

 

 

Războiul nu iartă pe nimeni

Cunoașteți plăcerea aceea când în final orice faptă este judecată și persoanele în cauză își primesc răsplata? Este un sentiment de pace, însă de cele mai multe ori acesta este estompat de unele evenimente nedrepte. Întreaga lectură mi-a îngreunat sufletul, dar mi-a oferit și speranță din alte puncte de vedere.

Am descoperit că îmi place cum scrie Sarah Jio, mi-a provocat sentimente și m-a ținut captivă în lectură până la final. Singurul motiv care m-a făcut să îi ofer o notă mai mică a fost faptul că uneori povestea lui Caroline se depărta prea mult de cealaltă și simțeam că subiectele nu se vor mai atinge sau că au avut legătură mai puțin decât mi-aș fi dorit. În rest, este o lectură ușoară și frumoasă pe care v-o recomand.

Cartea o puteţi găsi aici, aici sau aici.

• Titlu: Toate florile Parisului
• Autor: Sarah Jio
• An apariție: 2020
• Editura: Litera
• Număr de pagini: 320