Recenzie: „Femeia cu chimono alb” de Ana Johns
26 martie 2020

Recenzie: „Femeia cu chimono alb” de Ana Johns

Femeia cu chimono alb  este acea carte pe care atunci când o cumperi simți că nu îi găsești locul în bibliotecă. Atât coperta deosebită cât și subiectul propus sunt elemente care „strigă” după atenție și singura șansă de scăpare este să o citești. Aceasta este povestea mea și a cărții pe care am citit-o pe nerăsuflate. Ana Johns lansează romanul care ne arată că și tristețea și fericirea sunt trecătoare. Dacă această afirmație are o notă pesimistă sau optimistă…asta tu decizi.

O viață închinată iubirii

Povestea lui Naoko are loc în Japonia anilor 1950, perioada în care relațiile dintre locuitorii țării și americani erau destul de firave și pline de prejudecăți. În acele vremuri nu exista un echivalent între o femeie respectabilă și legătura acesteia cu un bărbat american, relațiile dintre aceștia nu erau văzute cu ochi buni și, bineînțeles, nici acceptate. Acesta este punctul de plecare al dramei prin care tânăra noastră din poveste va fi nevoită să treacă.

Povestea este una încântătoare, plină de un farmec aparte la care se adaugă detaliile despre viața și tradiția acelei zone. Cu cât înaintam în poveste, cu atât mă pierdeam mai mult în viața simplă dar plină de superstiții a japonezilor. Un tablou frumos și dureros în același timp, căci tocmai aceste valori pe care le dețineau locuitorii duceau către un dezastru pentru viitorul lui Naoko. Nu m-am decis dacă a fost ghinion sau cel mai mare noroc ca aceasta să se îndrăgostească de „dușman”.

 O viață cu iubire e o viață fericită. O viață pentru iubire e ridicolă. O viață plină de îndoieli e de neîndurat.

Mi-a plăcut hotărârea acesteia de a lua decizii în viață dar cel mai mult m-a înduioșat iubirea de mamă prezentată în toată splendoarea ei. Femeia care a crescut-o pe Naoko a fost elementul central pentru deciziile și răsturnările de situație prin care a trecut aceasta, a ajutat-o să se ridice dar a și doborât-o, în anumite situații triste. Dacă a doua femeie din viața ei, bunica, avea inima împăienjenită de răutate, atunci cea care i-a dat naștere era tot ceea ce putea cuprinde cuvântul bunătate.

Despre viața femeii din America zilelor noastre nu aflăm atât de multe și foarte mult mi-a plăcut acest aspect. Tot rolul jucat de aceasta s-a axat doar pe ceea ce este mai important în carte, a susținut povestea și a oferit detalii care lipseau în cealaltă parte. A avut un parcurs restrâns și a terminat în forță, oferind cărții finalul de care avea nevoie. Încheierea unei vieți pline de durere și suspine a tinerei care nu și-a dorit decât să fie fericită. Timpul ei pe acest pământ a fost îndeajuns încât să o învețe o mulțime de lecții, să îi ofere bucurii dar și cele mai mari dezamăgiri.

Timpul nu iartă pe nimeni, nu-i pasă dacă suntem fericiți ori triști, nu încetinște, nici nu se grăbește. E o creatură liniară, care călătorește într-o singură direcție, constant chiar și atunci când trece prin durere.

Femeia cu chimono alb a fost o lecție de viață pentru mine, o lectură care mi-a oferit subiecte la care să meditez, momente de visare dar și imagini care m-au marcat. Este o lectură pe care o recomand fiindcă este frumoasă, te relaxează și îți dă speranță în aceste timpuri. Am rămas cu gândul că lucrurile au stat mult mai rău cândva iar ceea ce am și modul în care trec prin viață îmi este mult mai propice decât le-a fost altora. Avem tot ceea ce trebuie pentru a fi fericiți, depinde de noi cum și când utilizăm aceste resurse.

Dacă doriți să achiziționați cartea o puteți găsi aici.

  • Titlu: Femeia cu chimono alb
  • Autor: Ana Johns
  • An apariție: 2020
  • Editura: Litera
  • Număr de pagini: 352

Adauga comentariul