Părerile despre această carte sunt împărțite, în mare parte îi avem pe: cei care consideră că este o jignire la adresa lui Dumnezeu și a bisericii, dar îi avem și pe cei care înțeleg ideea și extrag doar lucrurile care au un adevăr mai puțin cunoscut. Am ales câteva citate care se găsesc la începutul fiecărui capitol. P.S. eu fac parte din categoria a doua.
- Nimic nu ne face să ne simțim mai singuri decât o fac secretele noastre. (Paul Tournier)
- În prezența copiilor, sufletul este tămăduit. (Fiodor Dostoievsky)
- Tristețea e un zid între două grădini. (Kahlil Gibran)
-
A devenit o obișnuință pentru noi să descalificăm mărturiile care pledează pentru o diminuare a unei vinovății. Altfel spus, suntem convinși de corectitudinea judecății noastre în momentul în care invalidăm dovezile care nu ne dau nouă dreptate. Cu astfel de atitudine însă nu vom ajunge niciodată la adevăr. (Marlin Robinson)
- Indiferent de cât de mare ar fi puterea lui Dumnezeu, ipostaza principală a Lui nu este aceea de Stăpân absolut, atotputernic, ci de Dumnezeu care Se coboară la nivelul omului, limitându-Se astfel pe Sine. (Jacques Ellul)
- Să ne rugăm ca rasa umană să nu scape niciodată de e pământ, ca să nu-și împrăștie răutatea și prin alte locuri ale universului. (C.S.Lewis)
- Chiar dacă am găsi un nou Eden, nu ne-am putea bucura deplin de acesta și nici n-am putea rămâne acolo pentru totdeauna. (Henry Van Dyke)
- Oricine încearcă să se facă judecător al Adevărulu și Cunoașterii ajunge de râsul zeilor. (Albert Einstein)
- Nicicând omul nu face răul într-o mai mare măsură și cu atâta bună dispoziție ca atunci când îl face dintr-o convingere religioasă. (Blaise Pascal)
- Falsul poate apărea într-o mulțime de combinații, dar adevărul nu are decât un singur mod de-a fi. ( J.J. Rousseau)
Voi ce părere aveți despre Baraca?