Din lumea reală …
● Care este activitatea pe care o faci zilnic, fără excepții?
Fiecare zi, fără excepții începe cu o cafea. Urmată de încă una și… poate încă una. În afară de asta, dacă trece o zi fără timp petrecut cu pisicile, nu mă simt deloc bine.
● Dacă ai putea invita la cină trei oameni (în viaţă sau nu), care ar fi aceia?
Dacă ne gândim la autori, sigur JK Rowling – aș vrea să îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru mine (și pentru atâtea generații) prin Harry Potter, dar și să am o discuție despre subiecte… actuale – sunt curioasă care este, cu adevărat, opinia ei. A doua persoană ar fi cineva din casa regală britanică – poate actuala regină, poate prințul Edward, poate prințeșa Margaret – de câțiva ani am căpătat o oarecare fascinație pentru ei și sunt curiosă cum sunt/erau în realitate. Și, nu în ultimul rând, voi trișa puțin, aș avea mai mulți invitați simultan – bunicii mei – mi-ar plăcea muuuuult să vadă cum arată viața mea acum, să cunoască oamenii dragi mie de acum și doar să mai petrec timp cu ei.
● Ce îţi doreai să devii atunci când erai mică?
Când eram mică, cred că balerină. Am și făcut balet, dar să zicem doar că nu aveam cea mai potrivită siluetă :)) apoi am vrut să lucrez în relații publice, să organizez concerte, sau orice legat de comunicare. Am și gustat puțin din lumea asta, care îmi place extrem de tare și mi-ar plăcea să mai am contact cu ea.
Din lumea cărților …
● Ce carte citești în momentul de față?
”Mărețele aventuri ale porcului de Crăciun”, de JK Rowling și, ca audio-book, ascult ”Curajul de a fi vulnerabil”, de Brenee Brown – ambele îmi plac foarte mult!
● După ce criterii îţi alegi cărţile pe care le citeşti?
În primul rând, dacă e o carte scrisă de un autor care îmi place, urcă vertiginos în clasamentul priorităților. Dacă nu, îmi iau recomandările de la prietenii din viața reală și de pe Booktube.
● Care este prima carte pe care ai tradus-o?
Prima traducere a fost o antologie de povestiri – ”Zile și nopți de vară”, apărută la Epica. Uitându-mă înapoi, a fost un început dificil, cu atâtea stiluri diferite… dar a fost un început extrem de frumos, care mi-a deschis pasiunea pentru traduceri.
Întrebări de la cititori …
● Ce trebuie să faci dacă vrei să traduci o carte și nu ai facultate? Este de ajuns, de exemplu, atestatul de bilingv?(@si.totusi.citim)
Teoretic, pentru traducerile literare nu TREBUIE nicio certificare (așa cum se întâmplă la traducerile specializate), dar facultatea ajută din două motive: în primul rând, deși e (foarte) important să știi limba străină bine, nu e suficient – contează (și mai mult) cunoștințele de română și un simț al limbii dezvoltat. În cazul meu cel puțin, în facultate am învățat engleză cu adevărat – deși știam foarte bine gramatică și vocabular, nu știam nuanțele, nu știam mecanismele din spatele limbii – odată ce le-am învățat, am reușit să traduc și mai bine. În plus, traducerile sunt ca un mușchi – trebuie exersat ca să devii din ce în ce mai bun. În al doilea rând, în facultate poți cunoaște oameni care te pot ajuta și practic, dar care au și au contacte în edituri și te pot recomanda. Dar, evident, nu toți traducătorii au facultate de profil – atunci cel mai simplu este să contactezi editurile de care ești interesat(ă) și să ceri o probă – toată lumea începe cu o probă. Dacă e suficient de bună, te vor ține minte pentru viitoare traduceri.
● De la ce vârstă ai început să acumulezi cărți? Să formezi o bibliotecă și să fii conștientă de asta.(@allyandthebooks)
Am avut noroc și ai mei m-au încurajat mult în direcția asta. De când mă știu, așadar – am o amintire foarte draguță, de când intram mereu într-o librărie anume cu ai mei când mergeam cu metroul (librăria era la metrou) și era un moment foarte frumos.
● Care este motto-ul tău?(@ruxandra.books)
Ce îmi tot repet este ”Totul ține de perspectivă”, care, se mai combină, uneori, cu ”Mind over matter” – uneori am tendința să fiu prea implicată în ce fac și să merg până în pânzele albe dacă vreau ceva, lucru care nu e mereu bun. Când îmi dau seama că nu e bine, îmi aduc aminte cum mi-a povestit un terapeut că totul ține de perspectivă – deși nu putem modifica mereu situația în care ne aflăm, mereu putem modifica modul în care noi ne raportăm la situație.
● Ce carte a avut un impact profund asupra ta sau te-a făcut să privești unele lucruri într-un mod diferit?(@_art_of_reading_)
Prima care mi-a venit în minte este ”Niveluri de viață”, de Julian Barnes – o carte în care se combină ficțiunea și non-ficțiunea, despre dragoste, pierdere și aspirații. Nu doar că mi-a plăcut extrem de tare, dar m-a prins și într-o perioadă în care aveam nevoie să iau niște decizii importante, care, în cele din urmă, mi-au schimbat viața în bine.
● Cum ai descoperit lumea cărților?(@mary._.and._books._.official)
Prin poveștile care mi s-au citit când eram mică. Știu că îi puneam pe ai mei să îmi citească obsesiv dintr-o carte de basme rusești. Apoi, din cauza lecturilor de la școală, m-am cam lăsat de citit, ca să revin apoi datorită lui Eliade.
● Care este cartea care ți-a deschis ușa spre lumea cărților?(@mary._.and._books._.official)
Se pune colecția de basme rusești?
● Cum să ne raportăm în mod sănătos la spațiul academic? (@annna.1889)
Woa, grea întrebare – mi-ar plăcea să știu. Ce știu rațional că ar trebui să facem e să ne dăm seama că, în cele mai multe domenii, munca noastră nu salvează viața nimănui, așa că nu are rost să ne omorâm nici noi pentru ea, fie că suntem studenți sau cercetători. Dar e mai ușor de zis decât de făcut, e foarte important să începem și noi să punem limite, să avem niște ore de lucru normale, să nu deschidem calculatorul la 7 dimineața, doar ca să îl închidem la 10 seara, ceea ce eu fac extreeeem de des, din păcate. Și în ultima vreme îmi tot repet că nu trebuie să ne comparăm cu alți oameni din lumea academică, pentru că mulți au destui ani în plus sau, dacă nu, alte condiții de lucru. Dar, în mare, să ținem minte că… it’s just a job sau, în cazul studenților, doar o etapă de câțiva ani.
Unde îți putem urmări activitatea?
Pe Instagram: irina_citeste
Pe Youtube: Irina Citeste