Nuferi negri de Michel Bussi (recenzie)

Nuferi negri de Michel Bussi (recenzie)

Nuferi negri  este o carte absolut minunată. Nu am găsit o altă introducere fiindcă ceea ce mi-a oferit Michel Bussi a fost pur şi simplu o experienţă uimitoare. Întotdeauna am avut o presimţire cu această carte, cumva mereu mă atrăgea spre ea şi uite că simţurile nu m-au trădat. Autorul a avut grijă să mă atenţioneze că atât locurile menţionate în carte cât şi detaliile legate despre viaţa marelui pictor Claude Monet sunt adevărate iar restul…ei bine, restul este alcătuit din ficţiune şi talentul scriitorului de a te transpune într-o lume de tablou.

Un hotar între dorinţă şi suferinţă

Crima din Giverny, localitatea de poveste în care mulţi pictori impresionişti şi-au găsit inspiraţia, este punctul de plecare către o poveste încâlcită, cu multe întrebări şi personaje în care nu ai încredere. Această capcana plină de indicii sau erori mi-a fost întinsă încă de la început.

 

Trei femei trăiau într-un sat.

Cea dintâi era răutăcioasă, cea de-a doua era mincinoasă, cea de a treia, egoistă.

 

Fiecare personaj pare să îşi urmeze propriul destin şi totuşi, cu fiecare pas făcut în cunoaşterea vieţii lor, toate lasă impresia că sunt conduse de cineva sau ceva pe care nu reuşeşti să îl descoperi. Toate femeile au aceeaşi dorinţă, de a ieşi din peisajul în care mulţi nici nu îndrăznesc să viseze că ar putea face parte din el. Contrastul puternic între locaţie şi evenimentele care au loc demonstrează încă o dată că omul este cel care deţine puterea pentru modul de viaţă dus şi, că oricât de multă culoare ar avea în jur, negrul din sufletul lui va acapara orice altă dorinţă.

În general nuferii reprezintă simbolul bucuriei, al vieţii şi al renaşterii, fix ceea ce încearcă fiecare personaj din carte să atingă. Fanette are unsprezece ani şi visează să devină o mare pictoriţă, talentul în cazul acesteia este evident dar ce înseamnă acesta atunci când nu există  destulă susţinere şi grijă? Stephanie este tânără, frumoasă şi plină de dorinţa de a exploda în culorile vieţii pe care nu a reuşit să le atingă niciodată. Ultima dintre cele trei este bătrâna, povestitoarea şi cea care lasă impresia că ar controla tot dar cum face acest lucru este un mister. Ceea ce nu este un mister este că toate vieţile personajelor sunt legate de aceşti nuferi, flori ale morţii.

O carte care merită citită

M-am tot învârtit între simboluri şi peisaje, ceea ce face cartea să aibă o magie aparte, şi parcă nu am spus nimic. Toate acestea fiindcă nu aş putea şi nu aş vrea să ofer amănunte care ar putea să strice plăcerea lecturii şi descoperirea făptaşului, a legăturii dintre cele trei, a dorinţelor neîmplinite care pot în orice moment să ia un alt drum. Doar atât vă spun, că o recomand iar dacă nu vă place înseamnă că eu am fost orbită. Am totuşi presimţirea că nu mă înşel, nici de această dată. Vă urez lecturi plăcute şi vă aştept cu gânduri despre carte!

Dacă doriţi să achiziţionaţi cartea, o găsiţi pe Libris sau pe Cărturești.

 

  • Titlu: Nuferi negri
  • Autor: Michel Bussi
  • An apariție: 2018
  • Editura: Polirom
  • Număr de pagini: 376


Adauga comentariul