Soţia aviatorului este o carte care mi-a ajuns adânc în suflet. Întotdeauna am rezonat cu ficţiunile istorice şi nici de data aceasta nu am fost dezamăgită. Am pătruns în viaţa unei familii incredibile din punct de vedere al realizărilor şi, mai presus de toate, am fost lăsată să observ fiecare aspect intim al acesteia. Melanie Benjamin ne propune o călătorie începută în inima unei tinere care se ridică în înaltul cerului şi, ulterior, finalizată pe tărâmul muritorilor. 

Charles Lindbergh este persoana care a realizat primul zbor transatlantic fără escală de la New York la Paris în anul 1927. A fost un personaj măreţ şi important la acea vreme, care a avut pasiunea şi curajul necesar pentru a realiza lucruri incredibile. Totodată, a fost soţul Annei Morrow Lindbergh; fiică de ambasador, soţie de aviator, mamă a numeroşi copii şi, cel mai important, aviatoare. Anne a fost ceea ce şi-ar dori multe femei. Cu toate acestea, mereu a simţit că nu e de ajuns. Nu vă gândiţi că era nerecunoscătoare, căci nu a fost cazul. Situaţia era mult mai complicată şi pe deplin justificată.

Soţia aviatorului – o poveste sinceră

Tare bine merge lectura atunci când simţi cât de stăpân este autorul asupra cuvintelor. Acţiunea este prezentată într-un ritm ce îţi menţine atenţia şi nu se pierde în detalii. Întâmplările se împletesc constant între diferite perioade de timp. Nu am simţit monotonie şi nu m-am rătăcit printre amintirile personajului, căci autoarea a virat extrem de uşor de la una la alta. 

Cât despre personajul nostru feminin…nu am decât sentimente sincere de admiraţie. Mi-a plăcut mult să citesc despre parcursul ei prin viaţă. A pornit de la o tânără adolescentă care visa la eroi şi a ajuns încet-încet la o femeie în toată puterea cuvântului. Anne era întodeauna cu zâmbetul pe buze, dornică să cunoască lucruri noi şi incredibil de îndrăgostită. Aceste caracteristici ţin mai mult de perioada în care încă visa. Pe atunci, la vârsta în care a experimentat libertatea oferită de zborul către maturitate, nu ştia totuşi ce o aşteaptă. Nu avea habar că acea libertatea va fi doar teoretică şi infimă, aşa cum nu îşi imagina ce pot provoca anumite pierderi.

O viaţă trăită într-o colivie de aur

Cuplul Lindbergh este fără discuţii unul atipic. Faima de care a avut parte a fost mereu un ghimpe care l-a străpuns constant. Mă întreb dacă Anne s-ar mai fi avântat aşa uşor în această relaţie dacă ar fi ştiut de la început ce o va aşteapta. Mi-a fost uşor să observ nefericirea adusă de cei care nu i-au lăsat sa respire, să trăiască. Aceştia nu au avut ceva al lor niciodată, mereu au fost urmăriţi şi judecaţi. Viaţa lor era acoperită de o perdea mult prea transparentă şi poate că acesta a fost unul dintre motivele pentru golurile apărute în relaţia lor. 

Eram atât de obişnuită să văd lumea din spatele lui, sau de lângă el; vederea noastră era mereu exact aceeaşi. Ca şi cum purtam amândoi o singură pereche de ochelari.

Nu am putut să nu îl învinuiesc pe Charles pentru felul în care a participat la mariajul acestora. Am descoperit un om dificil, de neînţeles în cele mai multe momente şi, cu toate acestea, genial. Cred că tocmai această genialitate l-a făcut să fie atât de sobru. L-am admirat în multe ocazii şi, asemenea lui Anne, m-a făcut să îmi doresc sa scot mult mai multe de la viaţa mea. Cine sunt eu totuşi să îl judec? Un simplu cititor care îl analizează în urma dezvăluirilor confidentei lui. 

Ca sentimente, cartea m-a făcut să trec printr-o varietate de stări. Cea mai pregnantă a fost cea de durere în urma unui eveniment tragic, chiar mai tragic decât toată relaţia acestora în sine. Nu o să îl dezvălui fiindcă v-aş strica plăcerea descoperiri lui. Vă spun însă că este aşa bine descris încât nu aveam cum să nu sufăr odată cu toţi cei implicaţi. Acela a fost pentru mine punctul culminant care a dus către o schimbare de situaţie radicală, care a produs probabil daune ireparabile. 

Femeia din spatele eroului

Chiar dacă uneori personajul cerea compătimire acolo unde eu nu vedeam cazul, am încercat să îl înţeleg totuşi căci de multe ori chiar avea nevoie de aşa ceva. Dacă la început îi citeam povestea cumva detaşată, la un moment dat ajunsesem să iau parte la frustrările acumulate. Am ajuns să o înţeleg pe femeia care a devenit în timp, să trăiesc odată cu ea bucuriile, dar şi supărările. 

Ca şi concluzie, mi-a plăcut cartea. Şi, aşa cum precizează şi autoarea, consider că este una bună căci la final am dorit să aflu mai multe despre viaţa protagoniştilor. Am cercetat amănuntele şi am fost curioasă despre cât anume din carte este ficţiune şi cât adevăr. Am fost plăcut surprinsă. Vă recomand să descoperiţi cartea şi vă urez lecturi plăcute!

Dacă doriţi să o achiziţionaţi o găsiţi aici sau aici.

• Titlu: Soţia aviatorului
• Autor: Melanie Benjamin
• An apariție: 2019
• Editura: Humanitas Fiction
• Număr de pagini: 392