Minciuni mortale a fost o carte pe care am așteptat-o cu mult entuziasm. După Portocala sângerie, Harriet Tyce vine cu o nouă lectură care este împachetată frumos – copertă faină, prezentare ademenitoare și o poveste cu potențial. Dacă pe prima carte a autoarei am citit-o într-o singură zi, pe aceasta am citit-o în două. Dacă pe prima am citit-o atât de repede fiindcă dădea dependență, la aceasta căutam acea calitate. Mulți „dacă” proveniți din așteptările mele prea mari, probabil. Este riscant să pornești cu impresia că noua carte a autorului va fi mult mai bună decât prima, la fel ca în cazul Pacienta tăcută – Fecioarele. Știu că multe persoane au lăudat a doua carte a lui Alex Michaelides, dar eu am fost puțin mai atentă la detalii și mai critică din cauza sau datorită, cum preferați, așteptărilor. Aici vorbim însă de Minciuni Mortale, așa că voi lăsa deoparte alte cărți și voi prezenta ce mi-a plăcut și ce m-a deranjat la carte.

O dramă din multe puncte de vedere

Pentru mine contează foarte mult acele cuvinte magice de pe copertă care îți dau un indiciu despre ceea ce va urma să citești. „Înfricoșător”, „Exploziv”, „Dă dependență”, „Îți taie respirația”. Cum să mă judecați că m-am așteptat la o poveste care să mă dea peste cap din moment ce îi sunt atribuite așa cuvinte? Am lămurit deci de unde până unde toată acestă nerăbdare a mea. Trecusem de jumătatea cărții și nu înțelegeam relația dintre ceea ce citesc și ceea ce mi-a fost prezentat. Dacă ocolim ce se spune, pot face și eu o prezentare mai pe gustul meu – o dramă de familie, minciuni care pot distruge vieți și o lecție de viață. Dacă iau în calcul doar ce am spus, atunci este o carte perfect în regulă.

Povestea îi aparține lui Sadie, o mamă care a oferit totul familiei și mai ales fiicei sale. În urma unor neînțelegeri cu soțul acesteia, ajunge să se întoarcă în casa copilăriei. Pare o femeie dărâmată din punct de vedere moral, dar pregătită să scoată tot ce e mai bun din orice pentru fericirea singurului copil. Pe tot parcursul cărții se vede determinarea acesteia și exemplul pe care îl oferă ca mamă în contrast cu unii părinți de la școala fiicei sale.

Condiția impusă pentru a accesa moștenirea mamei mele se întrunea prin trimiterea lui Robin la Ashams – fară prezența ei acolo, nu aș fi avut acces la această casă sau la micul venit din proprietatea mamei – suficient pentru a trăi, acum, că îmi lăsasem căsnicia în urmă. Când am părăsit casa mamei, cu peste un deceniu în urmă, am jurat pe viața mea că nu mă voi mai întoarce.

Minciuni mortale – o lectură ușoară

Povestea se axează atât pe sentimentele și acomodarea fetelor în noua localitate, cât și pe cazul la care Sadie lucrează la tribunal. În ambele locuri adevărul este incert, cu toate că tinzi să alegi să fii de partea spre care te îndrumă autoarea. Toată călătoria a fost lentă, ritmul nu ajută și nici informațiile oferite nu stârnesc prea mult imaginația. S-a încercat și o poveste în fundal care să creeze un oarecare mister, dar pe mine nu m-a impresionat. Mi-a bătut inima mai tare, ca să zic așa, în ultimele pagini, atunci când am înțeles acea poveste din spate. Tot atunci am avut parte și de puțin suspans care a salvat cartea.

Minciuni mortale este o lectuă ușoară și decentă dacă vă raportați la ea ca la o dramă de familie, cum am mai spus. Dar pentru că a încercat să pară că oferă mister și suspans, ceea ce eu nu prea am găsit până când a fost prea târziu, mă simt dezamăgită. Am impresia că anumite detalii pe care s-a insistat în poveste au fost introduse doar pentru a induce în eroare cititorul și pentru a oferi la final o surpriză. Acest lucru este bun în multe cărți, dar aici a fost manevrat cam neinspirat.

Cu toate acestea, cartea clar vrea să transmită un mesaj, mai ales pentru părinți. Ei sunt cei care îi influențează cel mai mult pe cei mici, ei sunt responsabili atât de prezentul cât și de viitorul acestora. Au în mâini o viață pe care trebuie să o modeleze cu grijă și trebuie să realizeze că nimic nu este mai important decât sănătatea fizică și psihică a acestora. Eu, ca de obicei, vă recomand să încercați singuri cartea pentru a vă forma o părere. Până atunci vă doresc lecturi plăcute!

Minciuni mortale se găsește aici, aici sau aici.

• Titlu: Minciuni mortale
• Autor: Harriet Tyce
• Editura: Litera
• Număr de pagini: 400