Cum a reușit cartea aceasta să fie dezamăgirea anului? Destul de complicat. Am pornit la drum cu Doamna Nobel știind stilul de scriere al autoarei din cealaltă carte a ei – Fata cu fragi. Nu mă impresionase nici aceea, dar îmi plăcuse destul de mult astfel încât să o pun pe lista recomandărilor pentru voi. Îmi plac mult cărțile istorice, ficțiunile istorice și sunt capabilă să înțeleg că autorul pornește de la un fapt real, urmând ca restul acțiunii să fie o versiune a ceea ce ar fi putut fi sau a fost. La cartea de față însă mi-a atras atenția un pasaj de pe copertă: Timp de doi ani am călătorit și m-am documentat asupra vieții lui Alfred Nobel, discutând cu experți din Suedia și din Italia și vizitând Viena și Parisul ca să mă asigur că informațiile mele sunt exacte.

După o astfel de afirmație nu mă aștept ca fiecare cuvând sau dialog să fie real, dar am pretenția ca scheletul poveștii, firul care o ține de la un capăt la celălalt, să fie adevărat. Există o ditamai biografia a lui Nobel unde este povestită relația celor doi, unde sunt incluse scrisori și gânduri pe care cei doi și le-au împărtășit. Și Doamna Nobel se bazează pe corespondența celor doi, dar îmi pare mie din comparația cu biografia (și am mai aflat o astfel de părere) că este cam selectivă. A preferat să aleagă fix acele părți care o scot într-o lumină favorabilă pe Sofie Hess. Mi-am dat seama de asta în momentul în care cartea a început să se contrazică în multe zone asupra sentimentelor femeii. Ba era îndrăgostită peste cap, ba părea o escroacă ce fuge după banii lui Nobel. Autoarea a reușit să scoată din Sofie o persoană care și-a consacrat viața pentru iubirea față de Nobel, care a muncit din greu ca să ajungă la standardele pe care i le cerea, care a sfârșit cum a sfârșit fiindcă nu mai putea de iubire față de el. Din ce m-am documentat și eu, nu era chiar așa.

Cartea de față a fost lansată doar în România în anul 2020. Nu o mai găsiți altfel, în nicio limbă. La o simplă căutare, articolele străine spun că Lisa Stromme a publicat doar Fata cu fragi, urmând ca în anul 2022 să publice o nouă carte (care nu are nicio legătură cu Doamna Nobel). Mă întreb de ce după doi ani de muncă (așa cum a afirmat) cartea aceasta a apărut doar la noi? De ce nu există în lista ei de publicații?

O să ofer detalii mai ample din carte, așa că dacă nu ați citit cartea sau vă deranjează, vă recomand să nu citiți în continuare articolul. Sofie Hess este o florăreasă care are norocul să devină protectoarea și femeia întreținută de Alfred Nobel. Era ceva obișnuit la acea vreme, avem o mulțime de exemple în literatură despre astfel de întâmplări. Pe parcursul cărți apare însă și dragostea de ambele părți. Mi s-au părut foarte puerile dialogorile acestora, în contrast cu descrierile despre acțiunile lui Nobel în domeniul științei. Mă gândesc că poate a vrut să facă o diferențiere clară între seriozitatea față de muncă și sensibilitatea față de Sofie.

Sofie este dislexică și are mari dificultăți în a scrie și a citi. Alfred pornește la drum cu ea în ideea de a o ajuta să își dezvolte intelectul. Sofie nu mi-a dat impresia că și-ar dori prea tare să studieze, iar acest lucru se va demonstra pe parcursul lecturii, fiind menționat și în biografie. Între timp Sofie ajunge să prindă gustul opulenței și al banilor, îl roagă în repetate rânduri să o ia de nevastă și ajungem în momentul în care se va prezenta peste tot drept doamna Nobel. Este adevărat că Alfred se adresează astfel în scrisori, dar niciodată nu a numit-o așa în public. În biografie aflăm că Sofie se va folosi intens de acest nume, va face datorii imense în numele Nobel, astfel obligându-l pe Alfred să i le plătească pentru a nu-și păta și mai mult numele. Acesta îi reproșează cheltuielile făcute, folosirea numelui lui, dar Sofie nu face decât să ceară bani în continuare.

Încă de la începutul cărții Alfred o roagă în mod expres să ardă scrisorile pe care i le trimite. Aceasta însă nu o face și va profita la maxim de pe urma acestui lucru la final. În carte este adusă cumva în stadiul de eroină în care șantajează că va publica scrisorile dacă nu i se oferă o sumă considerabilă de bani doar fiindcă fiica sa este grav bolnavă, fiică care nu îi aparține lui Nobel. În biografie însă nu este menționat nimic despre vreo boală, din contră, Sofie nu oferă toate scrisorile și va încerca din nou să șantajeze pentru bani, lucru cu care va eșua. Din ce am citit, scrisorile lui Alfred se axau pe gânduri și detalii personale, în timp ce ale lui Sofie erau în mare parte cereri de bani. Din momentul în care a ajuns în puf, nu si-a mai închipuit posibilitatea de a reveni la o viață simplă. După ce a născut o fiică făcută cu un anume Kapy, începe să ceară bani pentru copilă. Chair și soțul acesteia, căci se va mărita cu Kapy, va încerca să scoată bani.

De ce m-a deranjat așa tare cartea? Fiindcă vrea să scoată din această femeie ceva ce nu pare că a fost. Dacă gândești la rece, e clar ce era și de ce. M-a supărat faptul că a spus că are o documentare foarte minuțioasă și m-am simțit mințită. Altfel, dacă aș fi citit-o doar ca pe o ficțiune de dragoste, pot spune că era aproape decentă. Nu mi-ar fi plăcut nici în acest caz fiindcă personajul feminin este axat pe bani, chiar dacă pare că îl iubește pe Alfred. Profită de pe urma lui chiar și atunci când intră intr-o relație cu alt bărbat și are pretenția să fie în continuare întreținută doar fiindcă nu suportă traiul decent. Dacă știe cineva de ce știu doar românii de existența acestei cărți și dacă a mai fost cineva deranjat de alterarea acestei povești, vă aștept cu interes părerile.

Doamna Nobel poate fi găsită aici.

• Titlu: Doamna Nobe
• Autor: Lisa Stromme
• Editura: Humanitas
• An apariție: 2020
• Număr de pagini: 352