Moartea este doar începutul. De la această premisă pleacă T.J. Klune în romanul Sub ușa care șoptește. Universul pe care îl creează este o variantă a ceea s-ar putea întâmpla dincolo de moarte. O altă șansă de a zâmbi persoanelor iubite, de a le adresa acel salut tipic lor sau pur și simplu de a-și găsi pacea. Wallace nu este genul care să aibă pe cine găsi acolo fiindcă el este un avocat de succes, iar prietenii nu sunt o prioritate pentru el, nu mai mult decât munca. În aceste condiții, cred că vă imaginați ce surpriză a avut atunci când a aflat că a murit.
Wallace ar fi comparat de unii cu Ove din cartea lui Backman, dar eu nu sunt de acord cu asta. Pe Ove l-am iubit din prima secundă, la Wallace altfel a stat treaba. Mi-a trebuit mult timp să mă atașez de el și să îmi pară într-adevăr rău pentru viața lui ratată. Este un personaj dificil și chiar dacă de multe ori este sau se vrea a fi amuzant, mie mi-a provocat mai mult repulsie. Am avut nevoie de pagini bune pentru a-l accepta și ajunge să îmi fie drag de el, dar și când s-a întâmplat, nu mi-am mai schimbat părerea.
Sub ușa care șoptește se vede o luminiță
La Popasul lui Caron ajung să bea o ceașcă de ceai atât cei vii, cât și cei trecuți de partea cealaltă. Nu se văd, dar ambele tabere își doresc să știe cum este în zona opusă. Toți simt că în acel loc ceva important se petrece. Și chiar așa este, fiindcă acea căsuță are scopul de a reda pofta de viață. Am intrat greu în poveste, citeam și parcă nu reușeam să prind firul care să mă țină acolo. Bănuiala mea a fost că este vina traducerii și că este ceva ce nu funcționează acolo. Însă treptat am reușit să trec de bariera aceea de început și să mă implic cu totul în această carte care este mai mult decât o poveste fantastică.
Nu-i niciodată destul, nu-i așa? Timp. Întotdeauna credem că avem așa de mult, dar, când contează cu adevărat, nu avem deloc îndeajuns.
Se pun în scenă multe probleme care bântuie viața celor care trec pe lângă noi: depresia, frustrarea, anxietatea, singurătatea și prăbușirea mentală. T.J. Klune aduce în discuție toate aceste elemente, le dezvoltă și exemplifică încercând să ni le explice și poate să găsească o rezolvare pentru ele. Propune o privire de ansamblu asupra vieților noastre și ne îndeamnă să ne privim în propriul suflet pentru a vedea ce nu funcționează și de ce nu se întâmplă asta. Pierderile sunt grele, dar e important cumva să avem și pe cine pierde fiindcă viața aceasta înseamnă prea puțin dacă alegem să o parcurgem singuri.
Sper că v-am făcut curioși în legătură cu Sub ușa care șoptește, fiindcă eu vă invit să îi dați o șansă. De la același autor am citit și Casa din marea azurie.
Găsiți Sub ușa care șoptește Libris, Librăria delfin, Cartepedia sau Cărturești.
- Titlu: Sub ușa care șoptește
- Autor: TJ Klune
- Editura: STORIA
- An apariție: 2022
- Număr de pagini: 480